Sase luni nu au trecut asa de repede cum se zice in popor. Dimpotriva, am uneori impresia ca sunt aici de mai bine de un an. Tot din popor (american) se spune ca „Time flies when you’re having fun!”. Asta nu inseamna ca n-a fost uneori distractiv (desi, din fericire, nu stilul Carnival de distractie). De fapt principalul motiv pentru care traiesc cu impresia ca a trecut mai bine de un an e ca am vazut si invatat multe lucruri intr-un timp atat de scurt. Acasa devenisem autosuficient, lasam timpul sa treaca pe langa mine intr-un mod barbar. Aici am invatat ca fiecare minut conteaza, ca nu e timp de pierdut. Multi ma intrebau dupa primele luni daca imi place sau nu pe vapor si nu stiam ce sa le spun. Asta pentru ca n-aveam cum sa-mi dau seama, eram tot timpul ocupat, n-aveam timp de reflectii, de depresii, de constientizari.

Dupa 6 luni se pierde din rabdare. Nu mai exista energia de la inceput, oboseala s-a acumulat treptat si nu a avut cum sa se disipeze. Rutina si-a intrat in drepturi iar munca a devenit exclusiv un automatism: “Good evening, how are you doing, looking great, step right here for a picture, foot forward, tip your head … click, click”. Munca impersonala.

Dupa 6 luni mai ramane doar o luna si jumatate. Adica 12 formal nights, 6 imbarcari, aproximativ 18 gangway-uri etc, etc. Plus o zi libera in Puerto Vallarta (sper). Asa trece timpul aici.

looking back