Asa spunea Jeff Bronson (cruise director – “director de croaziera”) de fiecare data cand pomenea pasagerilor numele vasului.

lido deck

In general vasele Carnival imprumuta foarte mult din sclipiciul si culorile Las Vegas-ului. Kitsch-ul este astfel inevitabil. Carnival Pride (construit in 2001) face intr-o anumita masura exceptie de la regula. Comparandu-l cu Fantasy, un vas construit la inceputul anilor ’90, la prima vedere Carnival Pride pare ceva mai sobru (efectul lemnului de mahon), cu mai putin sclipici si neon.  Este decorat in mare parte in stil renascentist, cu reproduceri de picturi raspandite pe tot vaporul.

Renaissance Atrium – Mijlocul vaporului, puntea 2 (Promenade). Pe Puntea 3 (nivelul de la care a fost facuta poza), Atlantic Deck, este situata galeria foto.

Renaissance Atrium

Trio-ul de muzica clasica (Belarus) din Atrium:

Trio muzica clasica

looking up

Unii dintre pasagerii mai in varsta erau deranjati de nuditatea afisata pe pereti.

femei dezbracate

Gift shop – puntea 3 (Atlantic)

gift shop

Normandie Dining Room, cu o capacitate de 1,200 de locuri.

Normandie Dining Room

Sunset Garden

sunset garden

Taj Mahal – sala de spectacole

Taj Mahal

Capela – puntea 3 (Atlantic)

capela

Casino – puntea 2 (Promenade)

casino

Starry night lounge – inspirata de pictura cu acelasi nume a lui van Gogh.

starry night lounge

Ivory Piano bar

ivory piano bar

Internet Cafe&Library

internet cafe

David’s Supper Club – restaurant select, situat in cosul vaporului (puntile 10-11)

David’s supper club

Cel mai important loc de pe vapor, pentru angajati, Crew Bar-ul, puntea 4.

crew bar

Asta pentru ca s-a cam epuizat subiectul. Ar mai fi fost multe de spus, dar momentele in care aveam ceva de spus au trecut, pentru ca mi-a fost lene sau am fost lipsit de insipiratie. Pauza publicitara se apropie de sfarsit. Inapoi la munca, pe ogoarele patriei. In curand, pe marile ecrane…

pauza…

Munca in galerie. Un pasager vine spre mine, panicat:
„Cineva tot cumpara pozele cu mine!”
„Cunoasteti persoana sau persoanele respective? Le puteti cere originalul pentru a face copii pentru dumneavoastra.”
„Nu-i cunosc, dar cumpara pozele cu mine”
„Cand au fost facute pozele?”
„Ieri seara!”
„Le-ati cautat pe panoul acesta?”
„Da, dar cineva le-a cumparat. Asa s-a intamplat si anul trecut, cand am fost in croaziera”
„Cate persoane erau in poza? Poate le-au cumparat ceilalti care apareau in poza”
„Doar eu”
„Ati cautat si in spatele altor poze, uneori se intampla sa fie amestecate”
„Am cautat, nu sunt. Sunt convins ca altcineva cumpara pozele cu mine, asa fac de fiecare data.”
„Da, inteleg…”
Un portret costa 22$, deloc ieftin. Nimeni nu cumpara portretele altora, oricat de bine ar arata ele.
Ma indrept spre panou si dupa mai putin de doua secunde pozele cu individul sunt gasite. Probabil ca nu stia cum sa spuna: „Man, i’m beautiful!”

poza de familie

Am dat ieri o fuga pana in Stefanesti, cu aparatul foto la gat. Imbulzeala la vot (cei din primele randuri asteptau de 4 ore sa voteze), scandari anemice (“hotii, hotii!”), incercari de instigare din multime, biscuiti (cu cocos) impartiti alegatorilor, batranele si femei gravide cu copii aduse la inaintare pentru a evita coada, cantece si voie buna…

Seria completa – notoriu.ro

coada la vot - sectia nr. 1 din Stefanesti

la coada

batranele la vot

biscuiti cu cocos - spaga electorala

hai sa facem scandal!

Romania - mereu surprinzatoare

As putea incepe cu clisee de genul „americanii e prosti”, generalizand aberant. Dar n-o sa o fac. La naiba, tocmai am facut-o…

***

Nu am apucat sa interactionez prea mult cu americanii in mediul lor natural, neavand prea mult timp la dispozitie in porturile respective (Long Beach, New Orleans). Americanii pe care i-am intalnit eu sunt in majoritate pasageri, o specie aparte din simplul motiv ca sunt niste americani in vacanta, care se comporta altfel decat in mod obisnuit. Nu ca asti cum se comporta ei in mod obisnuit, am vazut doar in filme 🙂

***

In primele zile pe pamant american, toata lumea parea sa fie prietenoasa. „We are actually very self-absorbed and mean!” a venit raspunsul stewardesei din avionul spre New Orleans, dupa ce viitori mei colegii de pe Carnival Fantasy (Yugoslavia reunited – ce ironie) spuneau in gura mare cat de misto e in USA si cat de ok sunt oamenii.

***

Mai toti sclavii de pe Carnival (printre care si eu) susoteau numai cuvinte de ocara la adresa americanilor: „ce prosti, ce tampiti, ce dementi…. sunt americanii!”. Dar asta e normal, era mijlocul prin care ne defulam dupa orele lungi petrecute zambind fals, cu atitudine de „Yesmeni”.

***

Mai mult de 90% dintre pasageri erau absolut ok, asta s-ar traduce prin: „Eu imi vad de treaba, ei isi vad de traba, ce fericiti suntem cu totii!”. 5-10% dintre pasageri erau cei pentru care generalizam la nivel de natie. Cei permanent nemultumiti, care simt nevoia sa se planga pentru orice lucru care nu le convine, cei ignoranti sau doar complet prosti, cei nesimtiti. Genul de oameni care se gasesc peste tot, in orice colt al lumii. Poate in cazul americanilor genul asta de oameni sunt ceva mai agresivi, chestie de cultura capitalista. Au observat ca daca se plang de ceva cand fac afaceri cu o corporatie, vor avea anumite avantaje: chestii gratis, pe care nu le-ar fi primit daca ar fi stat in banca lor cuminti, atentie exagerata. Clientul trebuie sa fie intotdeauna multumit, spune cliseul corporatist.De multe ori, cand imi spuneam in gand „ce prosti, ce tampiti”, imi strafulgera prin minte cosmarul unui vas de croaziera plini de romani autentici. Cu siguranta ar fi fost mult mai dramatic.

***

Ca fotograf, pasagerii ma enervau cand incercau sa fure poze, sa faca poze la poze, sa faca poze in timp ce eu incercam sa fac poze. Uneori ma enervau si pentru ca nu stateau la poze iar eu nu puteam sa-mi ating tinta de poze. Frustrari de angajat, nimic mai mult.

***

Alb si negruNegrii americani din New Orleans erau foarte deschisi, pusi pe distractie, usor de intrat in vorba cu ei si de chemat la poze. Insa deveneau foarte periculosi in momentul in care ceva nu le convenea sau nu li se dadea atentia cuvenita. Sau atunci cand se puneau pe furat poze, in ultima zi. Imi era frica sa fac pe politistul in timp ce 3-4 negrese, din seria big-mama (peste 100kg de fiecare) incercau sa iasa cu pozele neplatite afara din galerie.Nu ca albii nu furau poze, ba din contra. In general aveau alte metode, mai putin palpabile (dar mai enervante pentru mine). Se ascundeau intr-un colt si faceau poze la poze. Eu trebuia sa le cer (cu foarte multa atentie la cuvinte) sa se opreasca si sa stearga pozele. „Da’ de ce?”, venea intrebarea lor nevinovata.Negrii si negresele din New Orleans aveau stil, albii aratau ca niste cowboy obositi.

***

Pasagerii nu sunt atat de obezi precum se spune despre americani. Asta pentru ca am stat mai mult pe Carnival Pride, care isi ia cei mai multi pasageri din zona LA. Proximitatea cu Hollywood-ul ii determina probabil sa fie ceva mai atenti la dieta. Cei din New Orleans se apropiau de cliseul de obezitate american. Pacat de negrese, care altfel ar fi aratat foarte bine.

***

Pasagerii sunt foarte usor de impresionat. Intri usor in vorba cu ei, vor sa auda povesti (lacrimogene), sa compatimeasca viata angajatilor pe vasele de croaziera, totul cu un aer de superioritate si perversitate.

***

Pasagerii au instinct de turma. Ii urmeaza pe ceilalti oriunde ar fi. Sunt atenti la semne si la ceafa celui din fata. Daca ies de pe vapor si li se ofera doua culoare, il aleg invariabil doar pe cel aglomerat, pe care au iesit cei de dinaintea lor, chiar daca celalalt este liber. Pasagerii aleg neconditionat sa stea la coada, le face placere. Daca e coada, inseamna ca e ceva bun, cei din fata lui trebuie sa stie mai bine, nu degeaba stau la coada.

***

Pasagerii iubesc cumparaturile, ca nu degeaba sunt o societate de consum. „Shopping is fun!”, asta o stie orice american. Cumpara orice daca scrie pe acel orice ca este la juma’ de pret, daca li se ceva gratis, daca au impresia ca maine se termina stocul. Nu conteaza daca au sau nu nevoie de produsul respectiv, important e sa fie la reduceri. Evident ca pe vapor totul era la 50% reducere, just in case, la fel ca saptaman trecuta si saptamana de dinainte si probabil in saptamanile din ultimii 20 de ani. Uimitor, inca merge, pasagerii nu se satura.

***

Pasagerii se distreaza, in felul lor americanesc, ca doar d-aia sunt in vacanta. Nu-si vor aminti pe ce vas au fost, in ce locuri au ajuns (multi nu-si mai aminteau astfel de amanunte din croazierele anterioare), dar vor raspunde toti, invariabil: „Anyway, I don’t remember but it was alot of fun, I tell you!” Isi etaleaza ignoranta cu mandrie.

***

In cele din urma tot ce spun despre americani (pasageri) poate fi la fel de bine spus despre orice alt popor sau grup de oameni ales arbitrar. Totusi, ce as mai fi scris aici daca nu generalizam in halul asta?

pe-al nostru steag…