Ziceam ca pe 20 iulie o sa fiu in Miami. Ei bine, nu! De ce sa ma grabesc? Am fost anuntat astazi ca s-a amanat plecarea cu doua luni, astfel ca o sa ajung acolo abia pe 19 septembrie. Nu stiu daca sa ma bucur sau nu. Cert e ca la aflarea vestii nu m-am bucurat deloc. Asta in conditiile in care pe 15 iunie am spus “Pa!” jobului unde am activat timp de ceva ani cu mai mult sau mai putin succes. Ceea ce inseamna ca sunt nefericitul castigator al unui curs de dramuire a banilor pe care altfel i-as fi facut praf intr-o singura luna.

Pe de alta parte, ma gandesc ca n-am mai avut de mult, de foarte mult timp o vacanta de trei luni, pe modelul iunie-septembrie. Copilul din mine ar fi foarte fericit sa stea aiurea cu lunile, ca intr-o autentica vacanta de vara. Ce vremuri…