Archive for March, 2008
Friday, March 28th, 2008
Splendor
Totul a pornit de la o discutie despre noul vas Carnival. Splendor, un vas maricel (113,000 tone), isi incepe croazierele pe 2 iulie 2008. In mai putin de 9 luni de zile va strabate nordul europei, sudul europei, continuand cu o croaziera transatlantica, apoi caraibele de est, bahamas, america de sud, urmand sa ajunga in martie 2009 in Long Beach, de unde preia traseul Pride. Ceva neobisnuit pentru un vapor Carnival. Ma exprim la modul vag: „foarte misto traseul”. Managerul, Omar, imi spune: „Da, dar ca sa ajungi acolo trebuie sa stii germana, franceza, rusa”. „Asta n-ar fi o problema. Ma descurc cu germana si franceza”. O zi mai tarziu ma anunta ca m-a propus pe lista pentru Splendor. Asta dupa ce vorbeste si cu vechiul manager pentru a-l intreba de una, alta. Cum supervizeaza activitatea pe 6 vase (fiind senior manager) , incluzandu-l pe cel nou, propunerea inseamna ca sunt deja pe lista finala (dupa cum aveam sa aflu mai tarziu).
Acum intrebarea e: chiar imi doresc asa ceva? Desigur, sunt atatea locuri in care as ajunge cu vaporul*, unele dintre ele probabil inaccesibile altfel, dar cat timp as avea sa inteleg ceva din acele locuri? In unele porturi vaporul va sta pentru cateva ore, in care eu as fi probabil ocupat cu opritul oamenilor la iesirea de pe vapor pentru poze (ghinion si mai mare ar fi sa fiu port manning in porturile respective). Iar in altele as fi atat de rupt de oboseala incat nu as intelege prea mare lucru din ce se intampla in jurul meu. Se merita oare sa mai plec pentru inca 8 luni pentru a vedea superficial un San Juan, Buenos Aires in timp ce fac pe fotograful (pozarul) kamikaze, indeplinind targetul de poze la kilogram? Cate as mai avea de invatat de aici? Munca oricum a devenit o rutina. Cat rahat corporatist ar trebui sa mananc pentru a ma plimba doar doua ore pe strazile necunoscute din Rio De Janeiro? Cat de spalat pe creier as fi dupa atata timp petrecut intr-un microunivers uniformizat, in care se contabilizeaza numarul de zambete la hectar de pasageri? Cat de rupt de viata obisnuita as fi dupa doua contracte? Iar pasarile can’se duc un’se duc? Exista oare viata dupa moarte? Ce este viata? Ce este Carnival? Exista oare viata dupa Carnival? Iar Splendor can’se duce un’se duce?
*Londra, Amsterdam, Copenhaga, Berlin, Helsinki, Sankt Petersburg (cate doua zile – overnight!!), Tallinn, Paris, Vigo (Spania), Lisabona, Malaga (Spania), Barcelona, Cannes, Roma, Livorno, Napoli, Dubrovnik, Venetia (cate 2 zile!!!), Messina (Sicilia), Genova, Marmaris, Izmir, Istanbul, Atena, Katakolon, Palma de Mallorca, Funchal (Madeira – Portugalia), St. Marteen, Ft Lauderdale, Nassau, Half Moon Cay, Grand Turk, San Juan (Puerto Rico), St. Thomas, La Romana (Rep. Dominicana), Dominica, Barbados, Fortaleza (Brazilia), Recife, Salvador (Brazilia), Rio de Janeiro, Buenos Aires, Montevideo, Puerto Madryn (Argentina), Cape Horn, Ushuaia (Argentina), Punta Arenas (Chile), Puerto Montt, Santiago (Chile), Arica, Lima, Quito (Ecuador), Acapulco, San Francisco.**
** Scriind lista asta, mai ca imi vine sa zic: „poate ca se merita…”
8 Comments » - Posted in pe plantatie,Pride by admin
Monday, March 24th, 2008
Dupa sase luni
Sase luni nu au trecut asa de repede cum se zice in popor. Dimpotriva, am uneori impresia ca sunt aici de mai bine de un an. Tot din popor (american) se spune ca „Time flies when you’re having fun!”. Asta nu inseamna ca n-a fost uneori distractiv (desi, din fericire, nu stilul Carnival de distractie). De fapt principalul motiv pentru care traiesc cu impresia ca a trecut mai bine de un an e ca am vazut si invatat multe lucruri intr-un timp atat de scurt. Acasa devenisem autosuficient, lasam timpul sa treaca pe langa mine intr-un mod barbar. Aici am invatat ca fiecare minut conteaza, ca nu e timp de pierdut. Multi ma intrebau dupa primele luni daca imi place sau nu pe vapor si nu stiam ce sa le spun. Asta pentru ca n-aveam cum sa-mi dau seama, eram tot timpul ocupat, n-aveam timp de reflectii, de depresii, de constientizari.
Dupa 6 luni se pierde din rabdare. Nu mai exista energia de la inceput, oboseala s-a acumulat treptat si nu a avut cum sa se disipeze. Rutina si-a intrat in drepturi iar munca a devenit exclusiv un automatism: “Good evening, how are you doing, looking great, step right here for a picture, foot forward, tip your head … click, click”. Munca impersonala.
Dupa 6 luni mai ramane doar o luna si jumatate. Adica 12 formal nights, 6 imbarcari, aproximativ 18 gangway-uri etc, etc. Plus o zi libera in Puerto Vallarta (sper). Asa trece timpul aici.
7 Comments » - Posted in ma doare mintea,pe plantatie,Pride by admin
Monday, March 10th, 2008
Push!
Asta este cuvantul cel mai folosit de catre manager. „Big push! Be aggressive! Call people! Don’t let anyone pass without calling!” Ca la piata! Evident ca o astfel de strategie are succes, insa cu anumite costuri. Unii pasageri se supara destul de repede iar „comment card-urile” negative se inmultesc: „Photographers were much too aggresive!”; „They act like paparazzi!”; „They were way too pushy trying to sell pictures!” Si nici asta nu e bine. Rating-urile scad iar asta aduce alte probleme. Biroul din Miami trimite saptamanal mail-uri in care ne cere sa fim „pushy”, dupa care urmeaza altele in care ni se cere sa fim „pushy” dar totodata sa nu se simta acest lucru, sa facem glume cu pasageri, sa fim entertaineri, stand-up comedians (ar vrea ei). „Push but don’t push!”
Ni se cere ca roll-count-ul (numarul de poze) sa fie cat mai mare. Tocmai de aceea ni se fixeaza niste cifre greu de atins. La sfarsitul zilei se noteaza numarul de poze obtinut de fiecare, iar veriga slaba este incercuita cu carioca (Chris ar merita un post special). Bineinteles, daca pozele se fac la kilogram, calitatea va avea de suferit. Nici asta nu e bine.
Uneori kilogramele in plus de poze ajuta doar foarte putin vanzarile. Se consuma doar mai multa hartie. Economia americana pare sa fie in usoara recesiune, iar pasagerii par sa fie ceva mai prevazatori cand vine vorba de aruncat bani pe fereastra. Veniturile sunt in scadere comparativ cu anul trecut. Nu numai pe Pride, ci la nivelul intregii flote Carnival. Iar daca vanzarile scad, asta inseamna o si mai mare presiune asupra fotografilor, carora li se cere sa fie si mai agresivi si mai amuzanti decat cu un an in urma.
9 Comments » - Posted in pe plantatie,Pride by admin
Thursday, March 6th, 2008
My precious!
Ultima poza cu obiectivul 10-22mm, inainte ca trepiedul sa se dezechilibreze (a se citi: dobitocul care l-a pus acolo nu s-a asigurat ca e stabil) si sa cada pe stanci, obiectivul primind cea mai mare parte din soc. Filtrul ND a protejat obiectivul, insa a ramas blocat pe acesta (in ciuda incercarilor de a-l defileta). Asta se intampla acum mai bine de o luna. Intre timp l-am trimis la Canon, iar saptamana asta ar trebui sa se intoarca. 10-22mm este obiectivul meu preferat, asa ca mi-a fost greu 🙂 Intre timp a trebuit sa ma descurc cu un 17-55mm 2.8 IS.
3 Comments » - Posted in Pride by admin
Sunday, March 2nd, 2008
Busy
Saptamana cu tag & display (15 ore/zi de munca, 2 zile pe saptamana). A doua in doar trei saptamani. Fara timp de scris pe blog. Am preferat ca in foarte putinul timp liber sa ma obisnuiesc cu canonul recent cumparat, un 40d. Am scapat de problemele de focus ale 350d-ului. Acum nu mai pot sa dau vina pe aparat daca ratez o poza.
