dus cu pluta pe vapor

Archive for November, 2007

Monthly Archive

Pofta buna!

Scriam odata ajuns aici ca mancarea nu este atat de proasta pe cat ma asteptam. Adevarat. Ma asteptam sa gasesc un singur fel de mancare iar acela sa nu fie comestibil. Asteptarile erau asadar scazute.
Cum arata si mai ales ce gust are mancarea pe vas? Este cat de cat diversificata, prost preparata, fara gust, multa. Deci nu se moare de foame. Dar chiar asa diversificata cum pare la prima vedere te plictisesti destul de repede, ti se taie pofta de macare dupa prima luna.
Dimineata: omleta din alte chestii decat oua (cu siguranta nu contine asa ceva), parizer prajit si alte chestii prajite. Niste pateuri cu gust aproape ok. Lapte, cereale, parizer, salam cu gust de petrol (probabil din Iraq), sunca, 4 feluri de cascaval, colorate cu vopsea diferita, rosii, castraveti etc
In fiecare zi la pranz avem: orez (intotdeauna), cate un fel de peste (mai intotdeauna fara nici un gust), cate unul de pui, unul de alta carna (porc, vita etc), supa si alte feluri de mancare. Prost preparate.
Pe langa felurile principale, avem tot felul de salate, fructe (in principal: banane, mere, pere), desert (prajituri, unele dintre ele bune). Astea sunt la fel in fiecare zi.

Disclaimer: Meniul arata mult mai bine decat mancarea. Iar gustul acesteia este incomparabil…

La cina: cam la fel cu ce e la pranz: intotdeauna orez, ceva peste, ceva pui, supa etc

Se mai poate comanda suplimentar de catre staff oua ochiuri, cheesburger, friptura.

Se mai poate lua masa uneori si in restaurantul „casual” al pasagerilor, situat pe Lido deck. Adica Pizza si sandwichuri. Doar in anumite zile (cand vaporul se afla in port) si intre anumite ore. Suntem doar tolerati acolo, asa ca totul trebuie sa fie discret, cand nu sunt prea multi pasageri in preajma.

Din cand in cand am dat si peste mancaruri care voiau sa para romanesti: „varza co carnati”, „sarmale”. Doar pareau, gustul nu are nimic de-a face cu the real thing.

De cand am venit aici am pierdut cateva kg, nu stiu daca din cauza mancarii sau din cauza jobului. Cert este ca mancarea de pe Pride mi se pare mai proasta decat pe Fantasy. Cei cu multi ani in companie imi spun ca este doar o iluzie. Pe toate vasele Carnival mancarea este la fel, meniul si modul de preparare este neschimbat cu anii. Daca este marti, toata lumea mananca acelasi lucru indiferent pe ce vas sau ocean se afla. Totul este uniform: inodor, incolor, insipid.

6 Comments » - Posted in pe plantatie,Pride by admin

Saturday, November 24th, 2007

Oda

Departamentul foto Pride a depasit asteptarile companiei in luna octombrie. Toate targeturile au fost atinse si depasite, pasagerii au lasat numai cuvinte de lauda in „comment cards-uri” la adresa fotografilor.

Evident ca o companie careia ii pasa de fiecare angajat in parte nu putea lasa nerasplatita o asemenea realizare mareata. Prin bunavointa companiei, departamentul foto a luat masa (o singura seara) in Normandie Dining Room, impreuna cu pasagerii (cateva sute la numar). Adica am mai schimbat si noi putin meniul cu ceva mai comestibil. Pentru cativa fotografi cu vechime in companie (6-8 ani) s-a intamplat pentru prima data sa beneficieze de un astfel de tratament. Lacrimi de emotie si de gratitudine pentru gestul parintesc al preaiubitei companii au inflacarat minitile fotografilor mandri ca se pot dedica cu trup si suflet preaslavirii profitului. Multumiri eterne Corporatiei!

2 Comments » - Posted in pe plantatie,Pride by admin

Wednesday, November 21st, 2007

Wild dolphins and snorkeling

Primul morning off in Puerto Vallarta. Liber pana la 18:15. Echivaleaza cu o zi libera. Cum nu se va intampla prea des sa am atata timp liber, am decis sa incerc unul din tururile disponibile: Wild Dolphins and Snorkeling. Gratuit, nu aveam sa platesc decat bacsisul ghidului, 10$. Durata aproximativa: 7 ore.

La 8:30 eram deja in micul vapor care avea sa ne duca spre prima destinatie, la o ora distanta, in apropierea unei insule unde se gaseau ceva corali si pesti tropicali. 40 de oameni pe barca, majoritatea pasageri pe Pride. Ghidul: Giovani, din Venezuela. El se ocupa si de programul artistic. Cer senin si foarte cald, ca mai intotdeauna in Puerto Vallarta. Pana la destinatie am pozat ce se gasea in preajma:

Snorkeling-ul a durat aproximativ o ora si jumatate. Interesant, desi nu deosebit, atata timp cat plutesti mai mult la suprafata apei si nu prea cobori in adancime (diving ar fi solutia – din pacate trebuie certificat – 400$). Apa era indeajuns de clara (dar nu foarte clara, precum in Cozumel) pentru a vedea multitudinea de pesti colorati care se ascundeau printre corali. Am incercat si cateva poze, cu o camera subacvatica pe film. Habar n-am daca a iesit ceva, urmeaza sa developez zilele urmatoare.

Dupa snorkeling, pranzul (mai bun decat pe Pride). Apoi deplasare spre o plaja micuta, linistita, accesibila doar cu barca. Doua ore de plaja. Rastimp in care am facut poze crabilor de nisip, creaturi micute si simpatice, si m-am conversat cu lumea, majoritatea pasageri pe Pride.

Inapoi spre Puerto Vallarta. Program artistic prestat de Giovani si echipaj, cu participarea pasagerilor. Reusit, as zice.

Excursia s-a incheiat la 14:45. Insa nu de tot. Impreuna cu o pasagera de pe vas, Shauna, o colega mai in varsta a acesteia si Brad, pasager pe Holland American, am mers la un restaurant in centrul Vallartei. M-am intors pe vas in momentul in care soarele disparea se pregatea sa apuna:

Poate va intrebati unde sunt delfinii in toata povestea asta… Ei bine, in titlu se vorbeste de Wild dolphins. Spre deosebire de delfinii din specia numita „captive dolphins”, care nu prea au de ales in viata daca vor sau nu sa faca pe tampitii in fiecare zi spre amuzamentul turistilor, wild dolphins decid ei cand, cum si cu cine sa-si petreaca timpul liber. Asta inseamna ca numai daca ai noroc ii poti vedea si poti inota aproape de ei. Eu n-am avut noroc.
18:15 – 24:00… munca.

1 Comment » - Posted in Pride by admin

Saturday, November 17th, 2007

The Company cares…

Carnival Corp. vrea sa afle cat de multumiti sau fericiti sunt angajatii sai. Isn’t that cute? Tocmai de aceea, incepand cu 1998, au introdus un chestionar cu afirmatii legate de mancare, manager, cabina, viata in general (cat am de gand sa stau cu Carnival, daca sunt de parere ca Carnival – cacofonie voita – e cea mai buna companie din piata pentru angajati). Chestionar anual, anonim, completat de fiecare angajat.

Una din afirmatii era: „The company cares for me as an individual”, iar variantele de raspuns: Strongly agree; Somewhat agree; Somewhat disagree; Strongly disagree; N/A.

Nu stiu altii cum sunt, dar pentru mine afirmatia respectiva are aceeasi valoare cu: “The tooth brush (mobile phone, car) cares for me as individual”. Cine este Carnival Corp. asta de ii pasa de mine ca individ? Cumva o entitate abstracta, cu zeci de mii de angajati, a carei unic tel in viata este de a furniza actionarilor castiguri cat mai mari? Si atunci cum ii poate pasa unei astfel de entitati abstracte, orientate exclusiv spre profit, de Gigel, ca individ?! In ce context se poate intalni Gigel cu Carnival sa discute ca oamenii, fata in fata, iar entitatea abstracta sa dezvolte un sentiment de compasiune pentru angajat (aka sclav pe plantatie), sa ii pese in adevaratul sens al cuvantului.

Corporatiei Carnival nu ii pasa de Gigel ca individ, nici macar de ID-ul 405599 atasat acestuia, pentru ca este incapabila de asa ceva. Toate numele si numerele sunt consumabile, la fel ca hartia foto. Ii pasa ca cel putin 73,942(3)% dintre angajati sa fie cat de cat multumiti, astfel incat pe termen lung compania sa economiseasca cat mai multi bani care altfel s-ar fi dus pe recrutari, traininguri samd.

Strongly disagree, in lipsa variantei: Are you kiddin’ me?

11 Comments » - Posted in pe plantatie,Pride by admin

Thursday, November 15th, 2007

Cooking in Mazatlan

S-a intamplat saptamana trecuta. Un loc in centrul orasului unde se poate gati. Cesar (filipinez), managerul galeriei foto, ajutat de alti cativa priceputi, a pregatiti pentru noi creveti, peste, orez.